Crăciun Crăciunul sau Naşterea Domnului (naşterea lui Iisus Hristos/  Isus Hristos/ Isus Cristos) este o sărbătoare creştină celebrată  la 25  decembrie (în calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (în calendarul iulian) în  fiecare an. Ea face parte din cele 12 sărbători domneşti (praznice  împărăteşti) ale Bisericilor bizantine, a treia mare sărbătoare după cea de  Paşti şi de Rusalii. În anumite ţări, unde creştinii sunt majoritari, Crăciunul  e de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelungeşte în ziua  următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al  XX-lea, Crăciunul devine şi o sărbătoare laică, celebrată atât de către  creştini cât şi de către cei necreştini, centrul de greutate al celebrării  deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al  schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Moş Crăciun”.  Mulţi cercetători (Pericle Papahagi, Vasile Pârvan, Sextil Puşcariu,  Theodor Capidan, Nicolae Drăganu,)  consideră că termenul provine din  latinescul calatio cu forma sa de acuzativ calationem. La romani prin  calatio se înţelegea convocarea poporului de către preoţii păgâni în fiecare  zi de întâi a lunii pentru anunţarea sărbătorilor din luna respectivă, şi, prin  extindere, sărbătoarea în general, căci cea mai importantă calatio era  aceea de la 1 ianuarie. Până către sfârşitul secolului al IV-lea, naşterea lui  Hristos se sărbătorea odată cu Boboteaza la 6 ianuarie, când se obişnuia să  se facă anunţarea sărbătorilor de peste an (Paşti etc.). Şi cum celor de  curând creştinaţi din Dacia şi din sudul Dunării această anunţare li se părea  apropiată de sărbătoarea păgână calatio, au denumit cu acest termen  sărbătoarea creştină a naşterii lui Hristos. Datele la care se sărbătoreşte  Crăciunul sunt orientative, pentru că nu se ştie data exactă a naşterii lui  Iisus.   Originea termenului